Conectarea cu ceilalți este una dintre principalele nevoi ale creierului uman. Cele mai recente cercetări din neuroștiință și inteligență emoțională demonstrează faptul că omul are un creier-social, care nu este preocupat doar de supraviețuire, așa cum se credea până recent, ci își dorește și are nevoie să se conecteze, să fie în comuniune și cu alte creiere pentru a-și menține starea de echilibru și de sănătate.

Această veste este extrem de îmbucurătoare, pentru că natura ne dovedește faptul că omul nu a fost creat pentru a fi singur. Cea mai eficientă modalitate de conectare cu propria persoană, dar mai ales cu exteriorul este prin cuvânt.

Cuvintele modelează creierul

S-au scris numeroase cărți despre importanța cuvântului în dezvoltarea omului, în asigurarea succesului și chiar și în menținerea stării de sănătate fizică și mentală. În acest articol vă propun să intrăm în contact cu patru cuvinte magice, cum îmi place să le numesc, cuvinte care ar fi imperios necesar să fie prezente în vocabularul tuturor oamenilor, începând cu copiii și sfârșind cu seniorii.

În urmă cu câteva luni, am aplicat la clasă această lecție, iar copiii au primit extrem de deschis acest subiect, iar rezultatul a fost mai mult decât o folosire mai deasă a cuvintelor magice propuse, ci o mai bună conectare cu ceilalți colegi, o comunicare mai plină de empatie și mai „sărăcăcioasă” în reactivitate. Cred că fiecare părinte și cadru didactic, își dorește ca frații sau elevii să comunice mai bine între ei, să dobândească abilități de lucru în echipă, să fie mai empatici și mai deschiși spre învățare.

Apropo de reactivitate, cu cât mai mult rămânem concentrați pe cuvinte și gânduri negative, spun cercetătorii, cu atât putem chiar produce leziuni unor structuri-cheie care ne reglează emoțiile, memoria și sentimentele. Ne putem afecta calitatea somnului, pofta de mâncare și felul în care creierul reglementează fericirea, longevitatea și sănătatea. Iată cât de puternic poate fi un cuvânt negativ. Cuvintele modelează creierul.

Dacă exprimăm cu voce tare negativitatea, chiar mai multe chimicale de stres vor fi eliberare, nu doar în creierul nostru, ci și în creierul ascultătorului. Acest fenomen se petrece deoarece creierul uman este dotat cu ceea ce specialiștii în neurobiologie numesc neuroni-oglindă. Ei citesc toate intențiile celor din jur și sunt primii care se conectează și reflectă starea celorlalți în creierul nostru și a noastră în al lor.

Acest lucru este extrem de vizibil în copilărie, atunci când copilul reacționează la starea celor din jur, oglindește emoțiile și trăirile adulților alături de care trăiește.

Putem fi sau nu conștienți de acest lucru, însă la nivel informațional lucrurile se petrec întocmai. Creierul nu poate distinge între realitate și imaginar, fantezie. Aceasta concluzie a neurobiologilor a ajuns să clarifice tendința creierului uman de a se frământa cu fantezii negativiste: acesta reacționează la fanteziile negative și pozitive de parcă ele ar fi reale.

Este important să înțelegem faptul că gândurile și cuvintele pozitive pun în mișcare centrii de motivație a creierului și ne ajută să devenim mai puternici în fața problemelor din viață. Acest lucru poate fi învățat încă din copilărie. Tocmai de aceea, în cadrul activităților de dezvoltare personală, accentul se pune pe conectarea copiilor, așa încât grupul să interacționeze, să existe empatie și reziliență.

Anumite cuvinte pozitive, precum „pace” sau „dragoste” pot chiar avea puterea de a schimba modul de exprimare al genelor în creier și în corp, pornindu-le și oprindu-le pentru a scădea nivelul de stres fizic sau emoțional pe care îl experimentăm în mod normal în cursul unei zile.

Desigur, este necesar să avem în vedere faptul că un copil de 0-7 ani nu are dezvoltat creierul în aceeași măsură ca a unuia de 15 ani, așa că înțelegerea acestor concepte abstracte, precum pace sau dragoste, se produce mult mai greu și mai încet.

Tocmai de aceea, în această perioadă de aur a copilăriei esențială este imitarea. Asta presupune ca (ante)preșcolarul sau școlarul mic să vadă pe cineva în care are încredere și pe care-l iubește cum își exprimă sentimentele prin fapte și vorbe. Copilul are nevoie să vadă comportamentul în acțiune, tocmai de aceea nu este suficient să învățăm copiii să folosească un cuvânt, ci este imperios necesar ca să le arătăm noi, faptic, cum se face.

Copilul, așa cum spuneam, învață și prin imitație, nu doar prin repetiție. Un părinte sau cadru didactic, care învață copilul sau elevul despre importanța cuvintelor magice, dar care nu le va folosi niciodată, nu va reuși să ajute copilul să își dezvolte această latură de conectare psiho-emoțională, nu va reuși niciodată în mod concret să transmită și să implementeze aceste valori în creierul celui mic ca puteri active.

Copilul poate să reproducă aceste cuvinte atunci când părintele sau profesorul este de față, însă nu va avea nicio implicare emoțională, „nu îi vin din suflet cuvintele”, iar atunci când adultul nu mai este de față este foarte posibil să nu mai folosească acele cuvinte deloc.

Un lucru interesant despre creier este acela că: un cuvânt pozitiv nu reprezintă o amenințare pentru supraviețuirea noastră, așa că reacția creierului nostru nu este la fel de rapidă ca în cazul cuvântului „nu.”

Iată de ce este foarte important modul în care alegem să construim chiar și un refuz. Este recomandat să evităm cuvântul NU din construcția răspunsului, deoarece de fiecare dată când spunem „nu” activăm creierul primitiv, reptilian sau emoțional al copilului, iar asta creează reactivitate, nu cooperare.

Acest aspect este tratat și de către Daniel Siegel în cartea Inteligență parentală – Disciplina dincolo de drame și haos emoțional. experiențele noi creează noi conexiuni neuronale în creierul copilului, iar modificările circuitelor neuronale îi afectează fundamental și pozitiv interacțiunea cu lumea proprie. Părinții contribuie la acest proces dacă își învață copii, cu blândețe și empatie, care comportamente sunt acceptabile și care nu. De aceea, este esențial să le impunem limite astfel încât cei mici să internalizeze cuvântul „nu” atunci când este nevoie, mai ales în primii ani de viață, când se formează circuitele cerebrale responsabile de reglare.

Vrem să spunem „da” copiilor cât mai des posibil, dar uneori „nu” este cuvântul cel mai iubitor pe care îl putem rosti. Mulți părinți și profesori spun „nu” ori altă formă de negație mult prea des. Spun acest cuvânt automat, de multe ori când nu este necesar. Nu mai atinge balonul. Nu alerga. Nu vărsa. Scopul nu este acela ca micuții să audă „nu” cât mai mult cu putință.

Dimpotrivă, un „da” însoțit de o condiție este mult mai eficient decât un „nu” abrupt: „Da, poți face baie mai târziu.” sau „Da, mai putem citi o poveste, dar mâine.” Ideea, cu alte cuvinte, nu este aceea de a face un scop din a spune „nu”, ci de a înțelege importanța de a-i ajuta pe copii să recunoască limitele, astfel încât să capete o capacitate tot mai mare de a apăsa singuri pe frâna atunci când este necesar.

---

Experiența personală

În practica personală la clasă spun întotdeauna:

– sigur ca da, vă mai puteți juca, după ce terminăm activitatea;
– mă bucur că v-a plăcut povestea din cadrul momentului de lectură, da, vă voi mai citi o poveste, însă mâine;
– da, veți putea continua desenul început, după ce luăm gustarea;

În momentul în care folosesc o astfel de exprimare, văd din partea copiilor o colaborare și o disponibilitate mult mai mare de a se implica în viitoarea activitate, fără a fi supărați că nu primesc ceea ce au cerut. Alegerea cuvintelor este extrem de importantă.

---

ATENȚIE! Când impunerea limitelor și cuvântul „nu” vin însoțite de furia părintelui sau a cadrului didactic, ori de comentarii negative care agresează copilul, „rușinea sănătoasă și care dezvoltă” a copilului care învață cum să își modeleze comportamentul se va transforma, în acest caz în „rușine toxică” și umilință.

Pentru a putea înțelege valoarea cuvintelor magice, este necesar să înțelegem cât de importante sunt cuvintele și câtă responsabilitate este necesar să ne asumăm, mai ales atunci când stăm de vorbă cu un copil. Cred că toată lumea știe, însă voi scrie și eu aici: în primii șapte ani de viață, creierul copilului se comportă ca un burete, ca o cameră de luat vederi care înregistrează totul cu valoare de adevăr, fără a chestiona autenticitatea celor auzite. Mai mult de atât, toate informațiile implementate în primii șapte ani vor constitui pilonii pe care se va construi caracterul adultului.

Acest aspect are nevoie să fie luat în seamă atât de către părinți, cât și de către cadrele didactice. Copiii înregistrează tot și cred că este adevăr. Toată informația merge direct în subconștient, iar de acolo va dicta modul subiectiv în care viitorul adult se va raporta la realitatea din jur.

Tema legată de cuvinte magice am abordat-o în luna februarie, atunci când am decis să vorbesc cu cei mici despre iubirea pentru tot și toate: pentru animale, natură, oameni. Deși folosim astfel de cuvinte magice, iar ei au venit de acasă învățați să le folosească și asta mi-a adus foarte multă bucurie, am considerat totuși că merită să dăm o valoare magică acestor cuvinte.

Scriu mai jos cuvintele magice pe care noi le folosim în mediul educațional și pe care le recomand cât mai des să fie folosite și acasă.

Cuvântul magic: TE IUBESC

Cuvântul TE IUBESC este cu adevărat magic, deoarece iubirea este cel mai frumos, cel mai nobil, cel mai dorit și mai căutat sentiment din lume. Copilul se naște din iubire și pentru iubire. Noi toți am fost creați exact pentru acest motiv. Iubirea satisface una dintre cele trei nevoi psihologice de bază: nevoia de conectare.

Această nevoie presupune faptul că omul vrea să iubească și să fie iubit, să ofere și să primească. Această nevoie de conectare sufletească, psiho-emoțională este și o nevoie a creierului, care, așa cum vă spuneam mai sus, din ultimele cercetări își demonstrează profilul social, nevoia de conectare cu alte creiere.

Este vital să spunem copiilor că îi iubim, indiferent care este statutul nostru în viața lor, mai ales dacă suntem adulții cu care ei își petrec zilnic o bucată însemnată de timp. Copilul are nevoie să înțeleagă faptul că iubirea pentru el este unică și diferită față de cea pentru altcineva (frați, alți elevi, alți adulți.)

ATENȚIE! Copilul are nevoie să știe că iubirea adultului pentru el nu se schimbă doar pentru că are un comportament nepotrivit. Este de evitat să le dăm de înțeles copiilor că îi iubim doar când se comportă frumos. Ar fi cu adevărat un colaps emoțional pentru ei această realizare.

O mare provocare apare în familia și clasa, evident, unde sunt mai mulți frați și fiecare vrea să știe cât este de iubit sau care dintre frați sau colegi este iubit mai mult. Cei mai mulți răspund: vă iubesc pe toți la fel. Acest lucru este greșit, deoarece naște în mintea copiilor competitivitatea. Răspunsul care să-i ajute pe copii să se dezvolte emoțional este: vă iubesc pe toți la fel de mult, în moduri diferite, pentru că noi toți suntem diferiți. Acest răspuns calmează foarte mult sistemul limbic al copilului și îl ajută să nu intre în competitivitate cu nimeni pentru iubirea părintelui sau a cadrului didactic.

Pentru cei mici, iubirea se traduce prin TIMP, am învățat de curând, iar acest lucru este fascinant. Tocmai din această nevoie de conectare se naște acest adevăr. Copilul care petrece mai mult timp pe lângă părinte sau cadru didactic, care îl îmbrățișează, îi spune că îl iubește, vrea să se implice în diverse activități pentru a fi alături de adult demonstrează această nevoie de conectare prin comportamente pozitive, constructive.

În același fel, copilul care țipă, se aruncă pe jos sau are un acces emoțional divers, arată și el că nevoia sa de conectare are nevoie să fie satisfăcută însă alege (de cele mai multe ori inconștient și niciodată pentru a-l face de râs sau a-l supăra pe adult) să facă asta printr-un comportament negativ. Acest lucru se învață în timp, iar în mintea copilului se traduce astfel: decât niciun fel de atenție, mai bine una negativă.

Învățând copilul să spună cât mai des TE IUBESC, și folosindu-se de fapte pentru a demonstra acest lucru, îi hrănim nevoia de conectare. Copilul are nevoie de timp petrecut alături de adult. Așadar, să îi dovedim și să spunem acest cuvânt-magic atunci când petrecem timp alături de el în diverse activități: ne jucăm, citim o poveste, luăm masa, suntem în parc, în mașină. De asemenea, copilul are nevoie să ne vadă pe noi, adulții, cum manifestăm această emoție, așa că este foarte important să folosim acest cuvânt magic și cu oamenii din jurul nostru.

---

Experiența personală

Fiind prezent și atent la tot ceea ce se întâmplă la clasă, observ acei copii care au o nevoie de conectare mai puternică: ei sunt alături de mine mereu, doresc să petreacă timp în compania mea, mă iau în brațe, îmi spun că mă iubesc, că le este dor de mine, mă roagă să stau alături de ei atunci când au o activitate de făcut sau se implică în a mă ajuta să pot face trecerea de la o activitate la alta. Acest lucru se traduce foarte simplu: te iubesc, deci vreau să petrec timp alături de tine sau vreau să petrec timp alături de tine, deci te iubesc!

---

Cuvântul magic: IARTĂ-MĂ

Acest cuvânt magic este bine să fie învățat cât mai devreme, așa încât copilului să i se poată împlini tot nevoia de conectare. Din punctul meu de vedere, te iubesc și iartă-mă merg mână-n mână, deoarece din punct de vedere emoțional, neiertarea poate afecta (crede copilul) sentimentul de iubire și, la polul opus, iertarea poate restaura iubirea.

Însă, așa cum spuneam, este datoria noastră, a adulților, să le transmitem foarte clar celor mici că iubirea noastră nu se schimbă doar pentru că ei au un comportament care nouă nu ne place.

Întotdeauna, comportamentul copilului se poate disciplina, însă o înțelegere de genul celei de mai sus se va vindeca extrem de greu și cu mult efort din partea tuturor.

Folosim cuvântul IARTĂ-MĂ ori de câte ori înțelegem că omul, copilul din jurul nostru ar fi putut avea de suferit din cauza comportamentului, alegerilor sau a modului în care am reacționat. Acest cuvânt magic nu se folosește niciodată la nervi, ci abia atunci când lucrurile s-au calmat.

Într-o clasă de copii, acolo unde pot apărea conflicte de la orice, cuvântul IARTĂ-MĂ este un cuvânt de aur. Cu toate acestea, am observat din lucrul la clasă că dacă este folosit în mijlocul furtunii emoționale, întotdeauna va primi drept răspuns: „nu te ieeeeert!” printre lacrimi și suspine.

Tocmai de aceea, este nevoie să ajutăm victima să se calmeze, iar mai apoi să intermediem atât cât se poate o împăcare prin folosirea acestui cuvânt magic. În vreme ce preșcolarii și școlarii mici își pot rezolva conflictele care apar între ei, este obligatoriu ca adultul să intervină atunci când cineva este rănit sau pe cale de a fi rănit (împins, tras de mâini sau de păr), atunci când cineva din exteriorul conflictului poate avea de suferit în orice fel, nu doar fizic sau când adultul consideră că încă nu au învățat cei mici să rezolve acest conflict.

Totuși, este nevoie să le permitem și lor să dialogheze, nu să intervenim de îndată pentru a rezolva lucrurile. Astfel îi ajutăm să își dezvolte creierul și să dobândească abilități și deprinderi pe care să le folosească mai târziu în prevenția conflictelor. Repet: ceea ce clădim acum în mintea copiilor va fi resursa pentru vremea în care vor deveni adulți.

Am învățat pe copiii cu care lucrez că este posibil ca răspunsul la IARTĂ-MĂ să fie în continuare nu, chiar și dacă lucrurile s-au calmat. Este nevoie atunci să acceptăm acest răspuns (în calitate de copil) și să empatizăm (în calitate de adult) pentru a putea înțelege dimensiunea emoțională pe care a oferit-o victima situației și a acționa în consecință. Vom încerca puțin mai târziu o împăcare. Sentimentelor negative le ia mai mult timp să se stingă, tocmai din cauza importanței pe care o oferă creierul evenimentelor care sunt traduse drept amenințătoare.

Nu este niciodată prea târziu să spunem IARTĂ-MĂ și acest cuvânt magic joacă un rol hotărâtor în vindecarea și armonizarea tuturor relațiilor din familie sau clasă.

---

Cuvântul magic: TE ROG

Valoarea magică a acestui cuvânt se observă cel mai bine în colectivitate, acolo unde totul este la comun și unde este nevoie să folosim cuvinte care să convingă pe celălalt pentru a ne oferi ceea ce dorim. Folosesc cuvântul magic TE ROG indiferent cât de importantă sau neînsemnată este solicitarea mea, deoarece în acest mod satisfac nevoia de control a copilului.

Acesta înțelege că este în puterea lui, că este alegerea lui dacă mă va ajuta sau nu. TE ROG nu reprezintă pur și simplu un cuvânt care să deschidă uși automat. Chiar și când rugăm frumos pe cineva, răspunsul poate fi nu, nu acum sau da, după ce. Copiii din clasa mea au înțeles acest lucru și nu au reacții reactive la fel de des ca la începutul anului școlar.

Este recomandat să ne ajustăm întotdeauna așteptările și să înțelegem că nu vor reuși întotdeauna să facă lucrurile așa cum „trebuie.” Nici noi, adulții, nu reușim mereu asta. Înțelegerea faptului că creierul copilului este în dezvoltare, se schimbă, este schimbabil și e sofisticat ne ajută să avem răbdare în ceea ce privește neputințele lui. De cele mai multe ori, aparentul „nu vreau” înseamnă de fapt „nu pot.”

Cuvântul TE ROG ajută și la satisfacerea nevoii de competență, deoarece poate aduce după sine acceptul de a participa la o activitate care să-i lărgească spectrul de cunoaștere a celui mic.

Folosim TE ROG ori de câte ori ne dorim ceva și niciodată nu smulgem, nu forțăm. Dacă răspunsul este nu, atunci ne vom reorienta sau vom solicita ajutorul adultului. Chiar și așa, o regulă în colectivitate, pentru jucării de exemplu, este: primul care a pus mâna pe jucărie, se poate juca atât cât dorește.

Este de evitat ca să „înduplecăm” pe care căruia i se spune TE ROG cu fraze de genul: tu ești mare sau el este mai mic; tu ești băiețel, ea este fetiță sau dă-i respectivul lucru, iar eu îți voi da altceva în schimb. Aceste cuvinte creează un sentiment de nedreptate în mintea celui care trebuie să cedeze. Așadar, este nevoie să găsim alternative, opțiuni pe care să le oferim.

Nu presăm, nu forțăm, ci empatizăm!

---

Cuvântul magic: MULȚUMESC

Cuvântul MULȚUMESC parcă este favoritul meu, deoarece mie îmi aduce atât de multă bucurie atunci când îl folosesc. Acest cuvânt magic naște recunoștința, iar acest sentiment are o amprentă chimică, ca orice alt cuvânt, pe care ne-o dorim cât mai puternică în creierul copilului.

Despre recunoștință s-au scris multe cărți și este cu adevărat ceva care schimbă toată starea de spirit a celor implicați. Cuvântul MULȚUMESC este una dintre cele mai la îndemână modalități de vindecare și eliberare de resentimente sau suferință. În cartea Cuvintele deschid fluxurile de conștiință cuantică scrisă de Niculina Gheorghiță cuvântul MULȚUMESC este un cuvânt magic care deschide fluxuri de conștiință superioare. El poate fi folosit ca modalitate de binecuvântare în relații sau ca deschizător de drumuri.

Cuvântul mulțumesc are o frecvență foarte ridicată, ca un cod prin care treci de pe un flux de conștiință pe un alt flux superior de conștiință.(…) Dacă nu te poți împăca cu o situație, un eveniment, mulțumește-i că a apărut în realitatea ta pentru a te învăța să accesezi iubirea. După ce mulțumești, începi să apreciezi, adică vezi că după acea experiență ai crescut, te-ai dezvoltat și ești alt om. Când apreciezi o situație, toată frustrarea, furia și agresivitatea adunate în interiorul tău vor dispărea ca un fum, iar tu te-ai mai eliberat de un morman de balast care te făcea rigid, stresat, nefericit și împovărat.

Spunem MULȚUMESC de fiecare dată când primim ceva, fie că este fizic sau doar informativ. Spunem MULȚUMESC ori de câte ori cineva ne ajută în vreun fel sau altul.

Gașca Zurli, printr-un cântecel foarte frumos, explică de ce MULȚUMESC este un cuvânt care are și oferă super-puteri. Audiați acest cântec alături de cei mici și vedeți care este impactul emoțional asupra acestora.

Apropo de Gașca Zurli și cuvinte magice, mai atașez un videoclip care cuprinde toate aceste cuvinte și care îi poate ajuta pe copii să-și însușească valoarea acestor cuvinte.

---

Experiența personală

Pe lângă faptul că întreaga zi folosesc aceste cuvinte magice la clasă și îi susțin și pe cei mici să o facă, în luna februarie am realizat și o activitate despre aceste cuvinte. Pe lângă informațiile „teoretice” am jucat un joc alături de cei mici, prin care ei să verbalizeze emoțiile, stările pe care le au atunci când rostesc un cuvânt magic. Vă recomand să faceți acest lucru, fie acasă, fie la clasă. Totul este foarte simplu.

Pe fundal se aude o muzică calmă, liniștitoare, un pian sau sunetul naturii, care să ajute copilul să se relaxeze. I-am rugat să pună mâna dreaptă pe inimioară și să închidă ochii. Cei mici erau așezați pe scăunele.

I-am invitat să repete de câteva ori fiecare cuvânt magic și după fiecare repetare îi invitam să deschidă ochii și să-mi spună cum s-au simțit. Desigur, în acest proces i-am ajutat, deoarece nu este foarte ușor să pui în cuvinte stări. Starea generală a fost de liniște, pace, bucurie. Acest exercițiu i-a ajutat pe de o parte să se relaxeze, însă le-a dat și o stare de bine, o oarecare energie pozitivă.

---

Aplicați și voi, alături de cei mici acest exercițiu și spuneți ce ați simțit. Cu cât îi ajutăm mai mult pe cei mici să verbalizeze și să simtă, cu atât le lărgim spectrul emoțional. De asemenea, învățați-i pe cei mici regulat cuvinte noi din zona emoțională, așa încât vocabularul emoțional să fie unul bogat.

Nu există riscul ca prin folosirea prea deasă a cuvintelor magice, acestea să își piardă din valoarea psiho-emoțională. Din contră, sudează și mai mult relațiile.

Vă doresc mult succes în asimilarea acestor cuvinte magice și folosirea lor cât mai des întru dezvoltarea psiho-emoțională a celor mici dragi vouă.

PS: Aceste cuvinte sunt utile și adulților pentru a găsi echilibrul și armonia în viața lor!

Zâmbete! 🙂

---

Cărți utile:

1. Cuvintele îți modelează creierul, de Dr. Andrew Newberg și Mark Robert Waldman;
2. Inteligența parentală, disciplină dincolo de drame și haos emoțional, de Daniel Siegel și Tina Payne Bryson;
3. Cuvintele deschid fluxurile de conștiință cuantică, de Niculina Gheorghiță;
4. Comunicarea nonviolentă, de Marshall Rosenberg.

Dacă ești părinte sau profesor și consideri că ai nevoie de o consiliere, în așa fel încât să găsești cele mai bune strategii pentru a te conecta cu copiii, nu ezita să mă contactezi prin email la adresa: contact@razvandanc.ro sau prin WhatsApp la 0756090094