fbpx
Consiliere educațională
Copiii de ieri, copiii de azi. Copiii de azi, adulții de mâine.

Copiii de ieri, copiii de azi. Copiii de azi, adulții de mâine.

Oricât de mult s-ar schimba viața noastră, oricât de mult ar evolua tehnologia și oricâte lucruri se vor inventa, lucruri care să ne facă viața mai ușoară sau mai grea, în ceea ce-i privește pe copii, rămân valabile aceleași două nevoi fundamentale: nevoia de conectare și nevoia de semnificație. Pentru a-i înțelege pe copiii de astăzi și a-i susține în a se dezvolta pe toate planurile, este necesar să cunoaștem caracteristicile acestor două nevoi fundamentale.

            Nevoia de conectare: se manifestă prin dorința ființei de a se simți iubit, de a fi parte dintr-un sistem, dintr-o familie, o societate. Pe lângă această dorință de apartenență, nevoia de conectare ne vorbește și despre dorința copilului de a se simți acceptat pentru ceea ce este și prețuit pentru calitățile pe care le are. Pe lângă prețuirea calităților, copilul are nevoie de asigurarea cadrului optim în care se poate dezvolta, atât acasă, cât și în mediul școlar. Nevoia de conectare poate fi împlinită prin mângâieri, prin ascultare activă (adultul este atent la ceea ce spune copilul), printr-o privire, o aprobare, prin încurajare și prin comunicarea autentică, empatică și chiar prin dialog intențional.

            Nevoia de semnificație: ne amintește de unicitate, de importanță, de nevoia copilului de a se simți văzut de adultul pe care-l iubește și cu care are o relație de încredere. Copilul, ca orice ființă, indiferent de vârstă, vrea să știe, să simtă și chiar să vadă că locul său este unic în familie și, mai târziu, în societate și că este valoros. Nevoia de semnificație se satisface prin ascultarea părerilor, prețuirea refuzului venit din partea copilului, a acceptului, a acordului și a înțelegerii, prin implicarea în luarea deciziilor, prin responsabilizarea copilului adecvat stadiului de dezvoltare la care se află la un anumit moment.

            Atunci când copilul se simte iubit, simte că este important și i se permite să se dezvolte prin descoperirea mediului care-l înconjoară, el cooperează, se simte în siguranță, percepe mediul în care trăiește ca fiind prielnic pentru viața lui și nu se teme să-l exploreze. Nevoile copiilor rămân aceleași, iar dacă părintele și cadrul didactic le satisface prin prezență, ascultare, valorizare, prin stabilirea unor limite clare, coerente și de la care nu abdică, fiind totuși flexibil, atunci copilul se dezvoltă armonios. De ce este important ca un copil să se dezvolte armonios? Pentru că adultul de mâine este copilul de astăzi.

            Perioada 0-7 ani (și aș începe chiar de la momentul conceperii) este perioada de aur a omului, în care se așază temelia a ceea ce va deveni adultul. În această perioadă magnifică, creierul copilului este configurat de fiecare vorbă, emoție și experiență la care el ia parte. Practic, experiența modelează la propriu structura creierului. Iar modelul devine personalitate, sistem de valori, mod de a înțelege lumea. Astfel, ceea ce sădim în primii șapte ani de viață în inima și creierul copilului, va înflori și va aduce roade la maturitate. Responsabilitatea este extrem de mare, deoarece suntem ceea ce gândim și ajungem să gândim ceea ce vedem acasă și la școală.

            Copiii de astăzi sunt mai inteligenți decât copiii de ieri, din simplul motiv că fiecare generație vine conținând ceea ce a avut generația anterioară și are potențialul de a se dezvolta în continuare. Acest lucru este fascinant. Copiii de ieri au deveni adulți și au dat naștere unor copii pe care i-au crescut (cei mai mulți) după modelul cu care au fost crescuți. Dacă modelul a fost unul sănătos, copiii de astăzi sunt în armonie și vor deveni adulți echilibrați.

Dacă nu, atunci s-a perpetuat un model toxic, în mod inconștient, și este nevoie să acționăm conștient pentru a răspunde nevoilor copilului acum și aici, așa încât să-i fim de folos, să-l ajutăm să se dezvolte într-un mod care să rupă cercul în care noi am crescut. Oricare ar fi fost mediul în care au crescut copiii de ieri, există șansa unui echilibru pentru copilul de astăzi. Este nevoie de voință și implicare. Am observat în practica didactică faptul că din ce în ce mai des copiii vor să știe „de ce” lucrurile sunt așa cum spun și nu altfel. Astfel de momente îmi arată nevoia copilului de competență, adică de a înțelege cum funcționează universul lor și al nostru.

Când suntem conștienți, deschidem alături de copil ușa spre cunoaștere. În caz contrar, dacă ne rezumăm doar la „pentru că așa spun eu” sau „pentru că așa este” nevoia de competență nu este satisfăcută și copilul învață mecanic. Scopul nostru este să-l ghidăm pe copil să descopere singur, asistat, însă fiind subiect al învățării, nu doar un receptor pasiv.

            Cele două nevoi, de conectare și semnificație, îi fac pe copii să fie curioși, plini de energie, iar uneori, atunci când nu se simt conectați și importanți, vor căuta moduri de a obține aceste două stări. Modurile în care ei vor să obțină conectare și semnificație sunt greșite și dau naștere la acele așa-numite comportamente neplăcute, nepotrivite pe care ne dorim și lucrăm a le corecta. Despre aceste comportamente vom vorbi și în viitor. Cert este că ele sunt reale și există și soluții pentru a le aduce de la dezechilibru la armonie.

            Să prețuim copiii de astăzi, să ne implicăm activ în viața lor, să-i susținem, pentru că avem în față și în mâini generația de mâine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici Trafic